Primii pasi

            Fiecare copil are un rimt propriu de dezvoltare, nu trebuie fortat, iar rabdarea trebuie sa fie la ea acasa :D.

            Unii copii se ridica direct in picioruse, altii se tarasc, altii merg de-a busilea, unii ridica intai fundutza, altii se sprijina de obiectele din casa pentru a se ridica…..fiecare are propriul mod de a vedea si intelege lucrurile din jur. Unii copilasi sunt dornici sa exploreze, altii sunt copii mai calmi, statici, prefera sa isi ia masuri de siguranta inainte de a porni. Avand doi copii pot spune ca nu seamana unul cu altul decat ca au gene comune, in rest….

            Dar, puteti sa-i ajutati, sa-i stimulati un pic: folositi-va de o jucarie care emite sunete/melodii, un telefon care se si lumineaza, jucarii colorate (masinute, trenulete, papusi, zanganele….), in functie de ceea ce observati voi parintii ca prefera copiii.

            Aici intervine partea extreme de importanta: incaltaminte sau ba?

            Multi parinti sunt asa entuziasmati incat dau fuga la magazine si cumpara incaltaminte copilasilor, se grabesc si nu cer sfatul ortopedului.

            Orice medic care se respecta va va explica ce important este sa mearga cu piciorusele goale cat mai mult. Asa se dezvolta muschii picioruselor. Daca le cumparati incaltaminte riscati sa le deformati piciorusele care inca nu au capacitatea fizica de a sustine ceva ce atarna, sa mearga cu piciorusele spre interior….Daca este necesar, incaltati-i cu ceva usor de bumbac.

            Duceti-i intr-un loc unde este nisip si pot sta cu piciorusele goale; este cunoscut faptul ca nisipul ajuta, muschii se formeaza frumos datorita efortului uniform de a pasi. Ati vazut cu siguranta cum sportivii se antreneaza la mare: alearga pe nisip, prin apa…..Acesta este motivul!

            In casa este simplu sa stea cu piciorusele goale sau cu ciorapei. Daca va este teama ca aluneca pe parchet, sa stiti ca exista ciorapei/papucei aderenti (au talpa cu ventuze ori cauciucata).

            Nu-i fortati sa mearga decat daca simt ei nevoia si credeti-ma ca atunci cand vor dori sa mearga nu-i veti putea opri.

            Eu nu sunt adepta premergatoarelor, dar am gasit altceva interesant care nu presupune un risc de deformare a picioruselor: 1) antemergatorul (parintii ar fi bines a stea totusi cu piticul pana capata incredere si echilibru,stabilitate)—o jucarie gen trenulet, animalut care se si lumineaza, canta, are jucarioare agitate, pe care piticul o impinge (e sistemul acela de cadru pe care il folosesc bolnavii la spital doar ca a fost adaptat si infrumusetat pentru copii :) ); 2) hamul — o inventie utila si pentru bunicii care se plang de dureri de spate cand ii tin pe nepotei de manute la primii pasi (copilul nu risca sa cada pentru ca adultul il tine si are grija sa-i tina echilibrul).

            Toate aceste schimbari in viata copilului sunt foarte importante. Asa e bine sa aveti rabdare: nu va grabiti sa-l fortati sa mearga daca nu e pregatit (altfel piciorusele ajung sa aibe forma de paranteze, nu pot sustine inca greutatea corpului), nu va grabiti sa-i cumparati incaltaminte (greutatea lor poate duce la deformarea picioruselor—atentie insa: daca ortopedul va recomanda sa ii luati incaltaminte speciala este bine sa-l ascultati; inca nu am auzit de ortopezi care sa fi dat sfaturi gresite :D).

 

Voi cum ati procedat? Cum au fost primii pasi ai piticilor vostri?

About these ads

Parerea ta conteaza

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s