La clasa

Am zis ca nu voi scrie acest articol, dar nu ma pot abtine.

Citeam azi dimineata niste discutii pe un grup de pe fb despre schimburile practicate de copii.

De cand e lumea si pamantul, copiii fac schimb de ceva. Poate e dureros, poate e distractiv, dar totul inseamna o lectie de viata.

Imi aduc aminte ca eram copil si am facut schimb de timbre cu prietenele si colegii. Am distrus o colectie important de -a tatalui meu. Nu am reusit sa ii recuperez totul, dar….am invatat ceva important. Bine, mai multe lucruri importante. In primul rand, nu e corect sa folosesti lucrurile altora (timbrele nu erau ale mele). In al doilea rand, am invatat sa negociez.

De-a lungul anilor, negocierea a fost una dintre lectiile importante primite.

Cand Daria era la clasa I, invatatoarea le-a daruit copiilor cartonase de la Mega Image. Stiti si voi la ce ma refer.

M-am cam suparat.

Nu faceam cumparaturi de la super-marketul respectiv si ma trezisem in situatia de a face drumuri pana acolo doar ca sa ii aduc cartonase. Am discutat cu invatatoarea si mi-a zis o chestie buna (de care efectiv uitasem ca doar si eu facusem asa cand eram de varsta ei,nu?). Lasati-i ca asa invata sa negocieze!

Avea mare dreptate!

Daria a invatat sa negocieze asa de bine incat nu a mai fost nevoie sa ocolesc mereu ca sa ajung la super-marketul respectiv (intre timp, au aparut atat de multe in drumul nostru incat e imposibil sa nu te opresti macar la unul din ele! sa vedeti ce „frumos” e pentru un parinte sa alerge de colo -colo si sa caute nu stiu ce album pentru ca e musai sa aiba copilul!). Reusea sa ofere si altceva decat cartonase (de genul desene de-ale ei, o ciocolatica, ceva simbolic) pentru ca, la final, nu doar ca isi completase albumul, dar avea si dubluri pe care i le aducea lui Andrei ca sa aiba si el propriul set.

Alt lucru interesant a fost faptul ca a invatat despre animale si l-a convins si pe fratele mai mic sa invete.

Ce inseamna negociat?

Sa dai ceva la schimb, corect?

Invata sa faca un schimb echitabil. Nu vreau sa redau aici problema despre care am citit pe fb, dar stiu ce inseamna un schimb disproportionat. Ceea ce am scris acolo, redau si aici

Cand fetita mea era in clasa pregatitoare, avea un coleg care era foarte…inventiv! Pentru ca mama ii dadea bani sa isi cumpere de la bufet mancare (nu primea pachet), i-a venit ideea sa le ceara colegilor cate 10 ron pentru a le aduce ceva de la bufet, iar cand le ducea acel produs, le cerea jumatate din el.
La un moment dat, si-a cumparat o punga cu chipsuri (nu cred ca era de la bufet pentru ca nu aveau voie sa comercializeze asa ceva, dar asa le-a spus copiilor). Le-a dat la mai multi copii, iar la final le-a spus ca asteapta sa ii dea fiecare cate 10 ron pentru ce mancase (asta era suma lui standard).
A venit fiica-mea la mine sa imi ceara 10 ron si i-am cerut sa imi explice de ce.
Cand am aflat, am sunat-o pe mama baiatului si am discutat despre problema. Cu toate ca nu era genul de mama cu care sa poti discuta atat de …bine, pot spune ca a luat masuri si ceilalti copii care dadusera bani pentru te miri ce au primit banii inapoi si astfel au aflat si parintii lor.
Ceea ce vreau sa spun este ca mereu se gaseste o solutie.

Discutia pe fb se referea la reactia invatatoarei. Nu vreau sa dezbat aici acest aspect.

Mi se pare, insa, important sa existe reguli la clasa care sa fie respectate de toti si anuntate clar si tare inca de la inceput.

De ex., la unele clase, invatatoarele nu accepta aceste schimburi, li se par frivole, nepotrivite pentru un mediu sa il numim academic.

La alte clase, se accepta, dar cu limite.

Regulile stabilite de invatatoare trebuie respectate, dar si acestea trebuie clar enuntate ca sa nu existe dubii.

Copiii invata mereu ceva. Daca acel copil care a oferit ceva la schimb ramane fara obiect si este acuzat pe nedrept, se impune o discutie clara cu parintele celuilalt copil si cu invatatoarea de la clasa (situatia de pe fb). Daca copilului tau i se ia ceva, iar se impune o discutie clara. Nu mi se pare normal sa decidem sa mutam copilul pentru ca nu ni s-a facut pe plac! Orice schimbare produce o reactie la copil. Discutati cu el, lamuriti, explicati. Discutati cu ceilalti adulti. Nu aveti dreptul sa discutati cu celalalt copil (puneti-va in situatia urmatoare: cum ar fi sa ajungeti la scoala si sa aflati ca un parinte a discutat/s-a luat de copilul dvs? v-ar conveni?). Acestea sunt reguli de bun simt. Daca considerati ca situatia este intolerabila si ca pot exista urmari neplacute/grave pentru copil, puteti lua decizia de a-l muta. Nimeni nu zice ca trebuie sa acceptati orice, dar nici sa faceti din tantar armasar.

Ca o paranteza, de multe ori, discutiile pe fb duc la amplificarea unor suparari si la exprimarea unor frustrari personale care devin regula in acele schimburi de cuvinte.

Nu mi se pare normal nici faptul ca un copil ramane fara mancare. Daca dai ceva la schimb, macar sa primesti ceva.

La ai mei se intampla uneori sa faca schimb cu un coleg/o colega. Daca au la ei mai multe gustari (ai mei mananca de obicei micul dejun acasa, iar la scoala au o gustare), ei decid daca ofera ceva colegului de banca. Singura regula impusa de mine a fost sa nu muste/sa nu primeasca ceva mancat partial de altcineva ori sa nu bea din cutia de suc a colegului. E drept ca ai mei nu mananca nici unul dupa altul darmite de la alti copii, dar mi s-a parut necesar sa le spun acest lucru.

De obicei, la gustare le dau o prajitura simpla sau fructe. Spre ex., la Daria la clasa, in aceasta perioada, se desfasoara un fel de concurs intre copii initiat de doamna, intitulat Calendarul fructelor. La gustare, trebuie sa aiba cel putin un fruct. La finalul perioadei, cine a mancat cele mai multe fructe castiga. Ce anume in afara de sanatate? Nu stiu. Voie buna si deprinderi sanatoase mai mult ca sigur.

Ai mei copii au cutii de mancare in care le pun gustarile. Daca este vorba de fructe, fie le dau fructele bine spalate, sterse si puse in cutii, fie pregatesc (pentru Daria mai mult intru-cat Andrei nu vrea) salata de fructe si ii dau diverse furculite/scobitori de plastic colorate (ii dau mai multe pentru ca mereu imparte salata de fructe cu prietenele din clasa).

Se intampla uneori sa aiba la ei si doua batoane de ciocolata (din cele subtiri, gen Kinder sau mai stiu eu ce alta varianta), dar asta in zilele cand au sport pentru ca le scad glicemia si nivelul de energie. In aceasta situatie, le pun si un fruct sau un suc de fructe. Intotdeauna au apa si servetele umede&uscate la ei.

Scuze ca am deviat discutia, am vrut doar sa precizez cateva lucruri.

Ideea de baza este ca orice in viata se negociaza, iar copiii invata sa faca schimb, sa inteleaga ce este echitabil.

Se intampla sa nu primeasca nimic de la colegul lor, dar nu i-am invatat sa astepte mereu ceva. Spre ex., anul trecut am facut impreuna diverse forme de ciocolata (va aduceti aminte probabil de Fabrica de ciocolata) si au decis sa pregateasca mai multe ca sa duca la scoala si sa le dea si prietenilor/colegilor FARA A DORI CEVA LA SCHIMB. Asa mi se pare normal si frumos. Daca au ceva si doresc sa daruiasca, sa o faca din inima.

Echilibrul este cheia si sper sa fie mereu asa.

Nu stiu ce parere aveti voi despre negocierile dintre copii si schimburile practicate de ei, dar cred ca totul porneste de la parinti si atitudinea lor. Aduceti-va aminte ca si voi ati fost copii si este imposibil sa nu fi actionat in acest mod vreodata!

Zi frumoasa tuturor!

De ce trebuie sa existe tabere?

De cand am copii – asta inseamna o perioada lunga pentru unii, o perioada scurta pentru altii, depinde cum o iei – citesc o multime de articole, statusuri pe retele de socializare, discutii aprinse etc despre tabere.

Nu ma refer la taberele unde merg copiii, ci la acele grupuri in care se „unesc” parintii, cadrele didactice, medicii, functionarii publici etc.

De-a lungul anilor, am acumulat putina experienta si am ajuns la concluzia ca e o linie subtire, fragila intre cele doua tabere.

Poate ziceti ca sunt eu mai ciudata pentru ca nu arunc cu noroi sau, cand sunt suparata, scriu ceva aici ca sa ma descarc, dar asta sunt eu.

Am avut pe rand reactii de la suparare si furie pana la frustrare si lacrimi.

Sa zicem ca am luat decizii la acel moment in functie de cum am simtit eu ca e bine, dar nu stiu daca as mai proceda in acel mod, in acest moment, prin prisma experientei de dupa si a faptului ca aceasta experienta s-a tot acumulat.

Si da, am mutat-o si eu pe Daria de la prima gradinita cand am fost speriata de aparenta lipsa de reactie a educatoarelor vis-a-vis de agresivitatea unui baietel. Dupa cateva luni, am aflat ca a fost o decizie buna. Nu pentru ca s-ar fi facut ceva ca sa fie calmat baietelul, ci pentru ca s-a dovedit ca educatoarele respective si o parte din parinti reusisera sa schimbe ideea de gradi’ de stat in gradi’ privata (parintii contribuind la suplimentarea salariilor, la angajarea unei persoane din afara pentru a supraveghea copiii la clasa, plata suplimentara a unui body-guard etc!)

A doua gradi’ era una de cartier, educatoarea o bomboana de femeie, ingrijitoarea indragostita de copii care le facea pe plac in tot ce doreau. Au fost momente cand m-am suparat pentru ca, spre final, erau tinuti mai mult pe scaune de teama sa nu se accidenteze. Nu lucrau la nivelul la care era fiica-mea obisnuita, dar aici poate era si vina mea pentru ca acasa eram un fel de mama – educatoare si lucram cu ea tot ce isi dorea sa invete (stiti deja ca la 3 ani si jumatate a invatat alfabetul pentru simplul motiv ca prietenii ei mai mari cu un an stiau deja cateva litere si vroia cu orice pret sa stie ce scriu ei cu creta pe asfalt).

A inceput scoala, a parut totul bine si frumos. Dupa cateva luni, pe fondul unor suparari si unor discutii pline de argumente, m-am lasat convinsa ca e mai bine la o scoala privata. Stiti deja ce dezastru a fost si cat a regresat Daria. Am mutat-o la o scoala de stat unde s-a integrat foarte bine, si-a facut prietene, invata multe lucruri interesante, este mereu stimulata sa descopere lucruri noi (am povestit deja despre proiectele de la clasa si modul in care se implica copiii).

Au fost momente cand m-am suparat din cauza anumitor lucruri de la clasa. Initial, am zis ca nu voi spune nimic. Pe urma, am realizat ca e o greseala. Dupa acesti ani, am inteles ca, daca ai cu cine sa discuti si exista comunicare, orice are rezolvare. Si asa am procedat. Initial, m-am lasat purtata de val si am fost mai drastica in exprimare, pe urma am inteles ca exista o persoana cu care se poate comunica si acest lucru este doar de apreciat.

Nimeni nu este perfect. Ca parinti, suntem disperati sa ne stim copiii in siguranta, sa stim ca, atunci cand nu sunt cu noi, invata lucruri interesante, sunt respectati, li se vorbeste intr-un anume mod si invata si ceea ce se cheama „scoala vietii”. De multe ori, citesc discutii in care parintii cer perfectiune de la cadrele didactice.

Ei bine, nu exista!

Nici noi parintii nu suntem perfecti.

Nici copiii!

Nici cadrele didactice!

Niciun om nu e perfect!

Sa zicem doar ca este important, din punctul meu umil de vedere, sa ne respectam reciproc, sa comunicam si sa luam o decizie potrivita pentru copiii nostri.

Andrei a fost la o gradinita de stat (alta decat sora lui) unde educatoarea era exceptionala (directoarea o mare spagareasa, dar asta e alta discutie). Ca si la Daria, facusem greseala sa lucrez cu el acasa ceea ce inseamna ca atunci cand colegii lui invatau cifrele 1-2-3, el stia sa numere pana la 10, cand ei invatau 4-5-6, el facea adunari si scaderi pana la 10. Se plictisea cu alte cuvinte. La gradi’ mergea mai mult sa socializeze. Educatoarea era atat de blanda incat toti copiii o iubeau. Multumita dansei am ajuns si la medicul exceptional care l-a ajutat pe Andrei cand a avut chistul la genunchi si a necesitat tratament complex (am scris la acea vreme).

Cand a inceput scoala, am zis ca va fi exceptional de bine. Multumita unor persoane, acest lucru nu a fost taman asa. Abia in toamna acestui an am aflat cate ceva si am incercat sa pun cap la cap (daca toate acele afirmatii sunt corecte, atunci se justifica anumite comportamente; adica nu se justifica, dar acum inteleg de ce au fost aruncate anumite cuvinte, de ce anumite persoane s-au comportat intr-un anume mod).

Asta e, nimeni nu e obligat sa te placa, dar nici sa iti faca rau doar ca sa simta bine ori din prostie. Nu-i nimic, a fost o lectie pentru mine mai ales ca sa inteleg ca nu conteaza cum te comporti ori daca zici sau nu ceva. Se intampla ca actiunile unora sa provoace valuri care sa ajunga si la tine, nu poti mereu sa controlezi ceea ce se intampla. Uneori ma intreb daca e mai bine sa traim in ignoranta decat sa stim tot ce se intampla. Pe urma imi revin si stiu ca a fost un gand tampit pentru ca vreau sa stiu tot ce are legatura cu mine si copiii mei.

Am zis ca poate de vina sunt eu ca nu am reusit sa comunic prea bine si am incercat sa fac un efort suplimentar, dar tot nu e stilul meu sa stau la barfa si sa imi pierd ore bune la telefon ori pe hol/in curtea scolii. De multe ori, discutiile cu anumite persoane duc la barfa, exact ceea ce nu suport asa ca nu am ce face. Ma retrag si incerc sa stau doar cu persoane care discuta si altceva decat despre vietile altora.

In alta ordine de idei, eu am un obicei prost. Merg pe premiza ca nu e cazul sa sun un cadru didactic pentru orice chestie. Ma gandesc cu groaza cum ar fi daca 30-35 de parinti ar suna zilnic sa intrebe una-alta (la ultima sedinta, s-a discutat o chestie care m-a socat – multi parinti o sunau seara pe doamna ca sa o intrebe cum se rezolva problemele la matematica si aici vorbim despre clasa I unde nu e cazul sa se intample asa ceva mai ales ca nu e nicio cerinta atat de complicata). Va dati seama cum ar fi sa fiti sunat de atatea persoane? Faceti si voi un calcul simplu – 10 persoane, macar 5 minute fiecare (desi nu cred ca se rezuma la atat).

Ca o  paranteza: Am vazut pe facebook multe postari in care erau comentate probleme la mate, la romana, manuale etc. Nu stiu daca e simplu noroc ori doamnele de la clasele copiilor mei au ales manualele potrivite, dar pana acum nu am avut probleme sa intelegem cerintele. Ai mei isi fac singuri temele, vin la mine cand nu inteleg ceva ori cand termina ca sa le corectez (nu reusesc in fiecare zi, dar incerc sa le vad temele inainte de culcare).

Inchei paranteza.

Am decis ca e mai sanatos daca merg o data pe saptamana sa discut 5 minute ca sa aflu ce si cum, daca e cazul. In general, imi fac timp sa le verific caietele si temele ca sa vad daca au probleme la ceva anume. La Andrei la clasa merg sa discut aproape saptamanal, la Daria nu e mereu cazul pentru ca imi spune singura ori aflu de la doamna fie prin mail, fie la sedinta. La engleza, aflu de la profesoara. Incerc sa ajung macar o data pe luna sa discutam, dar nu pot spune ca reusesc mereu. Oricum, vad caietele ei si cam stiu unde are lipsuri si unde trebuie sa lucram suplimentar acasa.

Spre deosebire de Daria, baietelul nu povesteste mereu acasa…mai ales cand face vreo prostie. Spune abia dupa un timp (daca nu aflu eu inainte). Nu sunt adepta bataii, ci a discutiilor. Daca a facut ceva ce stia ca nu trebuie, de obicei i se confisca un obiect. Acum nu intelegeti gresit. Nu il tin intr-o critica constanta, dar nici nu vreau sa il las de capul lui. Are tendinta sa faca destule prostioare daca e lasat. Regulie sunt stabilite foarte clar, stie ce si cum, dar tot le mai incalca. Sotul meu zice ca asa e normal la orice baiat. Stiu, e in crestere, testeaza limitele ca sa vada pana unde poate intinde coarda. E o linie subtire aici, dar e mult de discutat despre modul in care cresti o fata, respectiv un baiat.

Referitor la scoala, sa stiti ca eu am fost de acord cu masurile luate la el la clasa (unii parintii au fost de acord, altii nu; depinde de la caz la caz). Spre ex., anul trecut erau obisnuiti sa isi lase in clasa caiete, penare etc. Anul acesta, invata in cladirea principala ceea ce inseamna ca dupa-amiaza vine alta clasa. Li s-a explicat ca nu trebuie sa uite nimic in banca/pe banca, in dulapurile unde isi tin hainele pe umeras. Dupa mai bine de o luna, inca erau ametiti si uitau cate ceva. Dupa inca 3 saptamani, am inceput sa ii lasam sa isi faca singuri ghiozdanele (ma rog, o parte din parinti, restul au considerat ca trebuie sa ii supravegheze indeaproape in continuare).

La un moment dat, invatatoarea a descoperit ca aproape o treime din ei nu avea toate caietele. Cele mai multe scuze au fost ” mama nu mi-a pus caietul in ghiozdan”. Le-a dat cate un I la toti in situatia asta (nu, nu le-a trecut in catalog! a fost doar o chestie menita sa le dea o lectie pentru ca degeaba le atrasese atentia saptamani la rand ca le lipsea una-alta, ei tot nu aveau cele necesare in ghiozdan ceea ce inseamna ca lucrau pe foi ori intrerupeau orele pentru a cere stilou, creion, guma etc).

Sa va spun ca Andrei nu a mai uitat niciodata caietul sau carnetelul unde isi noteaza temele si anunturile de transmis acasa? Mi s-a parut utila atitudinea invatatoarei. Nu sunt genul de mama drastica, dar stiu ca doar o asemenea situatie l-a convins ca e cazul sa isi verifice ghiozdanul. Si acum, dupa atatea luni, isi verifica ghiozdanul de 2-3 ori pana se asigura ca nu ii lipseste nimic.

E, sunt si inventivi. Colegul si prietenul lui Andrei si-a uitat doua caiete acasa si a rugat-o pe Daria sa ma sune ca sa o anunt eu pe mama lui si aceasta sa ii ceara sotului sa duca repede la scoala ce ii lipsea copilului (da, lunga explicatia, dar cam asa a gandit L. sa procedeze – si are tot 7 ani ca si Andrei, dar a gasit o solutie ca sa nu fie certat la clasa).

Lung articol, dar asta sunt eu cand incep sa scriu…..

Nu sunt parinte perfect. Nu sunt adult perfect. Nu sunt om perfect. Nu am copii perfecti.

Nimeni nu e. Si nici nu vreau perfectiune.

Cand copilul (oricare din ei) vine acasa si imi spune ce s-a intamplat la scoala, ma gandesc bine inainte sa actionez. Nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar nici copilul sa nu creada ca (1) poate face tot ce doreste pentru ca mami si tati sunt acolo ca sa rezolve totul; (2) nimeni nu ii ia apararea daca s-a intamplat ceva (cred ca este important sa discutam si este nemaipomenit daca gasim un partener in acel cadru didactic responsabil pentru copilul nostru).

Tot ce vreau este sa fie fericiti, sa mearga cu drag la scoala (daca apare vreo situatie, sa imi spuna ca sa gasim impreuna o solutie – este important, din punctul meu de vedere, sa se simta protejati de adultii din viata lor, dar si sa fie responsabili de ceea ce fac/zic), sa invete ceva daca tot sta acolo 4-5 ore (nu sunt adepta ideii de a invata ceva pe de rost, ci a invatarii logice), sa invete sa se descurce in relatiile cu ceilalti.

Nu am scris acest articol ca sa sustin ceva anume. Este doar un punct de vedere pe baza faptelor si actiunilor din anii precedenti.Nu am habar ce ne mai rezerva viata, dar sper sa vina lucruri bune pentru ca avem nevoie de ele. Nu pretind ca am gasit formula perfecta de a creste copiii, nici pe departe. Am facut greseli si sunt convinsa ca voi mai face. Problema este ca iti dai seama ca au fost greseli abia dupa un timp, dupa ce te indepartezi un pic de situatia de la acel moment.

Si ca sa raspund la intrebarea din titlu: nu cred ca ar trebui sa existe tabere. Comunicare, dorinta de a creste oameni, respect reciproc! De asta e nevoie! Nu se poate? Atunci apar discutii, certuri, plangeri, mutari etc. Tine de noi sa gasim solutia potrivita pentru copilul nostru!

O zi buna tuturor!

Site-uri informative linkuri utile pentru copii

Zilele trecute am descoperit din intamplare un site care ii poate ajuta pe copii sa gaseasca mai usor raspunsurile la intrebarile pe care le au.

Este vorba despre brainly.

La scurt timp, am primit de la o prietena inca o informatie utila –  alt site cu raspunsuri pentru copii – einformativ.ro

Cautand pe net, am descoperit inca un site cu teste de cultura generala pentru copii.

Am gasit pe youtube si postarile prof. de matematica Ioan Ursu. Cu putina rabdare, descoperiti explicatii la orice problema de matematica de la clasa 0 pana la cele pentru bacalaureat.

Daca cei mici invata engleza, sa stiti ca am descoperit postarile unei mamici din Romania care va vor place si voua nu doar piticilor.

Sper sa va fie de folos!

Materiale Montessori de la editura Gama

Cei care ne urmaresc pe facebook stiu deja ca sambata dupa-amiaza a venit un spiridus (aka Cargus) sa ne multe daruri de la Mos Nicolae (aka Editura Gama).

Am promis celor interesati sa scriu despre materialele primite si astazi incerc sa ma tin de cuvant.

In primul rand, sa stiti ca a fost destul de greu sa le iau inapoi de la copii pentru ca s-au indragostit de aceste materiale. Este foarte adevarat ca mare parte dintre materialele primite au nimerit la fix cu interesele Dariei si ale lui Andrei asa ca….

In fine, voi incerca sa le iau pe rand.

Voi incepe cu cartile de joc pentru cei mici-mici (2-4 ani), precizand un lucru. Dincolo de faptul ca nimeni nu s-a gandit sa tipareasca materiale Montessori la noi in tara in afara de Editura Gama, ceea ce imi place enorm este faptul ca, pe fiecare cutie de carti de joc, veti gasi multe idei de lectii si de jocuri pentru copii care sa ii ajute sa invete despre plante, legume, fructe,animale, familii de animale, vietuitoare.

Fiecare set de carti de joc este structurat identic: (a) 50 de cartonase, (b) imagini pe fata/informatii + denumire romano-engleza pe verso, (c) pretul fiecarui set de carti de joc este de 8.50 ron, (d) pe fiecare cutie veti gasi idei interesante de efectuare a lectiilor cu cei mici si jocuri captivante care sa ii ajute sa invete usor.

Vocabular.Lumea plantelor – 50 carduri cu imagini de plante (flori, condimente, frunze, frunze uscate, seminte) pe fata, iar pe verso veti gasi cate o informatie scurta, interesanta despre acea planta, respectiv denumirea in limba romana si in limba engleza. 

 

ed gama plante vocabular

Asocieri.Legume si fructe – 50 carduri cu imagini de legume si fructe, dar care se grupeaza pe perechi (cartonas cu fructul/leguma intreg/intreaga, respectiv cartonas cu fructul/leguma sectionat/a). Denumirile sunt bilingve – romano-engleze, cate o fraza interesanta cu informatii utile despre imaginea de pe fata.

ed gama legume si fructe

Recunoastere vizuala. Vietuitoare50 de cartonase care familiarizeaza copilul cu denumirea vietuitoarelor (pasari, animale, insecte) si forma lor (umbra acestora).

ed gama vietuitoare

Asocieri. Animale – 50 de cartonase care il ajuta pe copil sa faca asocieri intre imaginea animalului si capul acestuia.

ed gama animale asocieri

Vocabular. Familii de animale Cred ca setul acesta este cel mai interesant dintre toate cate le-am primit. Cand erau mici Daria si Andrei printam astfel de materiale de pe blogurile de HS din State si parca nu eram multumita de tot ce gaseam asa ca faceam improvizatii cu jucarii si fise combinate. Acest set de joc este complet. Gasiti cartonase pentru fiecare membru al familiei de animale (16 familii) – mascul, femela, pui. De asemenea, acolo unde a fost posibil, veti gasi si informatii specifice masculului/femelei acelei familii.

ed gama familii de animale

Acestea sunt seturi primite de noi, insa pe site-ul editurii gasiti inca cateva carti de joc interesante si extrem de utile.

Sa trecem la alta categorie Montessori – caiete de scriere si de citire .

(a) Colectia este dedicata copiilor cu varste cuprinse intre 3-5 ani.

(b1) Fiecare caiet cu activitati de scriere costa 7.50 ron. (b2) Fiecare caiet cu activitati de citire costa 9.50 ron.

(c1) Caietele de scriere cuprind fiecare 32 de pagini . (c2) Caietele cu activitati de citire cuprind 24 de pagini.

(d1) Caietele cu activitati de scriere au 70 de ilustratii. (d2) Caietele cu activitati de citire cuprind exercitii de citire, imbogatire a vocabularului si contin si stickere care completeaza exercitiile din caiet.

In colectia Montessori de la editura Gama, caietele de scriere reprezinta pasul doi in seria caietelor Montessori (despre primul pas in aceasta colectie am scris aici), iar caietele cu activitati de citire pasul 3.

Am primit doua caiete cu activitati de scriere: In parc si La munte .

Aceste caiete urmaresc atat exersarea scrisului cu litere cursive, cat si imbogatirea vocabularului. Astfel, dupa fiecare serie de 12 litere, urmeaza ilustratii care completeaza cunostintele/vocabularul celui mic.

ed gama caiete scriere

In aceeasi colectie, va prezint si doua caiete cu activitati de citire: Fructe si legume, respectiv Mamifere.

ed gama caiete citire

Acum vine partea captivanta a colectiei, cea care i-a tinut pe Daria si Andrei in priza tot week-endul trecut. Categoria se numeste Lectii Montessori si isi merita numele pe deplin!

Va prezint imaginile si titlurile, apoi informatiile general valabil pentru fiecare

Primele 3 seturi de cartonase pe care vi le prezint se refera la Lectii de anatomie:

  1. Organele de simt. Sistemul respirator.Sistemul circulator (4-6 ani; costa 22.50 ron)
  2. Organele interne.Sistemul digestiv.Sistemul excretor (4-7 ani; costa 22.50 ron)
  3. Sistemul osos. Sistemul nervos (4-7 ani; costa 22.50 ron)

ed gama lectii anatomie

Urmatoarele doua seturi se refera la zoologie:

  1. Lectii de zoologie. Nervertebrate (3-5 ani; costa 22.50)
  2. Lectii de zoologie. Vertebrate (4-7 ani; costa 22.50 ron)

ed gama lectii zoologie

Lectii de botanica (3-6 ani; costa 22.50)

ed gama lectii botanica

Lectii de astronomie (3-5 ani; costa 22.50 ron)

ed gama lectii astronomie

Lectii  de geografie (3-5 ani; costa 22.50 ron)

ed gama lectii geografie

Fiecare din acest set de lectii pe cartonase:

(a) are 52 cartonase neperforate si 52 cartonase perforate (imagine sus; denumire jos)

(b) cardurile perforate reprezinta imaginea sus si denumirea jos; aceste carduri permit detasarea denumirii de imagine pentru jocuri de invatare

(c) pe spatele cardurilor neperforate, gasiti o pictograma corespunzatoare imaginii intregi/ a notiunii explicate si o bulina de numerotare a elementelor care alcatuiesc grupul  (aici este vorba despre lectiile de botanica, geografie si astronomie)

(d) pe fiecare verso gasiti informatii despre imaginea de pe fata

(e) fiecare set de cartonase contine un pliant cu sugestii si explicatii

Sincer, cred ca este cea mai buna colectie pe care am intalnit-o pana acum. Asa cum am spus mai sus, pe vremea cand lucram cu Daria munceam din greu sa caut materiale similare pe blogurile de HS din SUA. Acum e perfect faptul ca avem aceste materiale si va asigur ca puteti lucra cu copiii indiferent de varsta pentru ca totul tine de stilul de a le prezenta materialele si de a le face utile la nivelul lor de intelegere.

 

Diverse proiecte

Cand Andrei era mic, uneori avea chef sa participe la proiectele de arta pe care le aveam cu Daria, alteori nu. De cele mai multe ori …nu.

O data cu inceputul scolii, a descoperit ca sunt ore de arte plastice la care trebuie sa se implice. Anul trecut sa zicem ca facea mai degraba o varza…decat sa lucreze frumos. L-am lasat in pace pentru ca stiam cat e de incapatanat.

Anul acesta, au primit manuale la ora de arta….si surpriza a fost maxima pentru ca a studiat manualul imediat si mi-a spus ca vrea sa le facem pe toate!

A trebuit sa il temperez si sa ii explic ca acela este manualul de la scoala si nu putem sa facem acasa tot ce e acolo altfel se va plictisi la ore.

Nu a functionat prea bine argumentul meu asa ca i-am promis ca vom lucra si noi proiecte, separat, ca vom face si proiectul de la scoala cu o zi inainte de a-l face acolo…..

Cine sa isi imagineze ca asta il va convinge, ca il vor atrage aceste lucruri, ca el va fi cel care ma va bate la cap sa cumpar materiale ca sa poata face una sau alta.

In afara de ora de arta, mai are si dezvoltare personala unde trebuie, uneori, sa faca tot similar proiectelor de la arta.

O sa va arat imagini cu proiecte inspirate din manual (arici, fazan din cartof si vanata), cu ideile lui despre mediul submarin (varianta desenata si varianta cu materiale – integral facut de el), cu pictura/desen pe scoici (ne plictiseam intr-o zi si am scos cutia cu scoici ca sa ne relaxam un pic), decorarea unor cutii mici de carton (pentru reviste, pentru cursa de masini etc)….

proiecte 1 proiecte 2

 

Dorinta lor de a se implica in diverse proiecte s-a tradus si prin faptul ca intr-o sambata dimineata au desenat fiecare ceea ce isi imagineaza ca fac pompierii (stiau de concursul organizat pe site-ul Cristinei si imi spusesera ca vor sa participe – daca vreti sa participati, aveti timp toata luna noiembrie).

Va arat mai jos ce a desenat fiecare – Daria si-a imaginat cum isi petrec timpul pompierii inainte sa plece in misiuneț Andrei a desenat  statia de pompieri SMURD (masini, cladiri) si o actiune de descarcerare a victimelor unui accident rutier.

concurs pompieri

Mai sunt si altele, dar au ramas pe calculatorul meu care s-a ars. Sa speram ca reusim sa le salvam pana la urma.

Voi ce ati mai facut in toamna aceasta?

Caietul meu Montessori+Activitatile mele Montessori

Inca din vara, Editura Gama ne anunta ca pregateste o surpriza.

Ei bine, surpriza este minunata (cum altfel) si ieri am primit cele 8 caiete de lucru pe stil Montessori:

  • „Caietul meu Montessori” : (1) Natura si Geografie; (2) Lucrul cu mainile; (3) Forme si numere; (4) Litere si sunete – acestea sunt dedicate copiilor de la 3 ani in sus.
  • „Activitatile mele Montessori” : (1) Animale si insecte; (2) Natura si botanica; (3) Timpul; (4) Geografie – acestea sunt dedicate copiilor de la 4 ani in sus.

Ce imi place enorm nu este doar stilul abordat in aceste materiale dedicate gradinitelor, cat mai ales faptul ca exista o Introducere in care parintele afla despre ce este vorba, in care primeste sfaturi utile. Preferata mea?

„Nu-i judecati realizarile!”

Voi incerca sa vi le prezint pe rand cu mentiunea ca sunt notiuni ce pot fi invatate indiferent de varsta. Indicatia editurii se refera la varsta minima cand puteti folosi aceste materiale cu cei mici.

„Caietul meu Montessori” –  Natura si Geografie 

Ed.Gama - Natura si geografie Montessori

Acest caiet de bazeaza pe discutii, activitati de colorare a imaginilor corespunzator cerintelor de pe pagina. Sunt pagini referitoare la fiecare continent in parte cu obiectele/animalele/porturile reprezentative pentru fiecare in parte, dar si pagini care includ fauna corespunzatoare fiecarei zone climatice.

De asemenea, gasiti si informatii utile despre structura plantelor, cateva exemple de copaci, flori, frunze, pasari (aici ar fi fost poate util ca paginile sa fie colorate ca sa inteleaga copiii mai bine).

 

Sa va spun ca aceste caiete de lucru le-au placut si copiilor mei, desi au depasit varsta lor? Au ramas impresionati de ele si aseara cu greu am reusit sa ii duc la culcare pentru ca tot discutau si frunzareau caietele :) .

„Caietul meu Montessori” –  Lucrul cu mainile

Editura Gama Lucrul cu mainile Montessori

Acest caiet de lucru este interesant. Incepe cu exercitii simple de decupare si pliere, continua cu semnele grafice si numerele, se incheie cu scrierea literelor. Sunt exercitii simple, nu sunt greu de realizat. Ce imi place enorm este ca se pastreaza tehnica Montessori si cei mici pot observa ca exista sageti pe care sa le urmeze ca sa indeplineasca sarcinile cerute la fiecare exercitiu in parte.

„Caietul meu Montessori” –  Forme si numere

Editura Gama - Forme si numere Montessori

Acest caiet incepe cu formele geometrice (invatare, colorare, decupare) si continua cu invatarea cifrelor (desen, recunoastere, scris). Cuprinde si fisa cu abtibilduri pentru exercitiile din caiet.

„Caietul meu Montessori” – Litere si sunete

Editura Gama - Litere si sunete Montessori

Foarte frumos acest caiet. Mi se pare ideal pentru invatarea literelor de mana mici. Sunt exemplificate atat litera, cat si desenele reprezentative, cu indicatii de colorare, lipire a stickerelor de pe pagina din mijloc. Cred ca este un caiet foarte util si pentru clasa 0 ori clasa I.

„Activitatile mele Montessori” – Animale si insecte

Editura Gama - Animale si insecte

De aici incepe categoria caietelor de activitati Montessori.

Aceasta colectie este dedicata copiilor de la 4 ani in sus pana la 7 ani. Sunt aspecte care pot fi utile si in primele clase de la ciclul primar.

In volumul „Animale si insecte” gasim multe informatii care ii ajuta pe copii sa isi imbunatateasca vocabularul, sa descopere natura. Gasiti activitati despre vegetale si animale, vertebrate si nevertebrate, despre mamifere (inclusiv alcatuirea lor si ciclul de viata al insectelor), ghicitori, informatii despre pasari (cred ca ar fi fost indicat sa existe imagini color la aceste pagini, insa banuiesc ca s-ar fi ridicat prea mult costul acestui caiet de activitati), activitati practice de lucru (decupare, lipire, unire stickere, crearea unui spatiu de hrana pentru pasari). Copiii invata despre tipurile de cuiburi, adaposturi, despre urmele specifice fiecarei fiinte.

 

„Activitatile mele Montessori” – Natura si botanica

Editura Gama - Natura si botanica

Caietul acesta cuprinde activitati practice de identificare a vegetalelor, a tipurilor de frunze, de intelegere a primelor notiuni despre gravitatie, informatii practice despre alcatuirea unui mar (spre exemplu), include si o fisa cu stickere, interesant este ca aveti si doua pagini cu pasii de urmat pentru a pregati o tarta de mere; informatii si imaginile corespunzatoare despre tipurile de seminte, ciclul unei plante, alcatuirea unui copac, corespondenta copac-frunza, flori.

„Activitatile mele Montessori” – Timpul 

Editura Gama - Timpul

In acest caiet gasiti activitati practice prin care il puteti invata pe cel mic despre timp, care sunt momentele zilei, despre saptamana, an, luni, despre cursul timpului (trecut, prezent, viitor) si despre cum ne imbracam in functie de anotimpul in care ne aflam. Caietul include si o fisa de stickere pentru exercitiile din interior.

„Activitatile mele Montessori” – Geografie

Editura Gama - Geografie

Din acest caiet, copilul invata despre continente si forme de relief, despre tipurile de animale care traiesc pe anumite continente (exercitii de decupare, identificare, colorare etc).  Exista si cateva activitati practice precum realizarea unui vulcan care ii vor atrage pe cei mici cu siguranta. Caietul cuprinde si o fisa de stickere.

Per ansamblu, as sugera ca aceste caiete sa fie utilizate la gradinite si la clasele 0 si I. Unele exercitii ar fi extrem de utile in primii doi ani de scoala si ar ajuta ca cei mici sa invete cu drag, nu sa se simta obligati sa faca ce li se cere.

Caietele m-au impresionat si pe mine, nu doar pe Daria si Andrei. Sunt foarte bine realizate, respecta stilul Montessori (mamele care fac HS cu cei mici pe acest sistem stiu mai bine ca mine acest lucru) si ajuta la dezvoltarea vocabularului, imbunatatirea memoriei si a cunostintelor copiilor.

Felicitari, Editura Gama! Ati reusit sa ma surprindeti…din nou!

 

Targul educatiei britanice (Bucuresti, 21 noiembrie 2015) – detalii si despre RIUF (Iasi,Bucuresti, Timisoara)

Mai multi colegi de clasa de-ai lui Andrei au frati mai mari care termina liceul in acest an. In urma discutiilor cu parintii lor (suntem prieteni deja), am aflat ca niciunul dintre copii nu doreste sa ramana in tara. Absolut toti (si aproape toti colegii lor de clasa) au depus actele ca sa obtina locuri la facultati in strainatate (spre disperarea parintilor care nu isi imaginau asa ceva).

Unii considera ca nu pot sa profeseze peste cativa ani in tara. Altii au prieteni care lucreaza si studiaza in alte tari asa ca au avut de la cine sa afle detaliile si informatiile care i-au determinat sa urmeze aceeasi cale.

Pentru cei interesati, sambata pe 21 noiembrie, in intervalul orar 10-18.00, la Sheraton Bucharest Hotel (Calea Dorobantilor nr.5-7, Bucuresti), are loc Targul educatiei britanice.

Va puteti inscrie online aici. La targ veti putea discuta cu reprezentanti ai institutiilor de invatamant britanice prezenti.

Pentru cei care participa la acest targ, British Council va ofera posibilitatea sa castigati examene IELTS si cursuri gratuite. Nu cunosc nici eu detaliile asa ca nu pot sa va spun mai multe lucruri.

Daca va intereseaza ateliere IELTS de o zi la British Council, aveti detaliile aici. Acestea se desfasoara pe 17 octombrie si pe 21 noiembrie 2015, in intervalul 9-16.30 la sediul British Council din Amzei (str.Mendeleev nr.2).

Pentru cei interesati despre RIUF aveti detalii aici. Ce este RIUF? Romanian International University Fair.